Întrebări frecvente

I. Bolile infectioase si epidemiile mai fac victime in zilele noastre?

DA. Continua sa existe boli infectioase care produc suferinte si decese, precum rujeola ,rubeola,  tusea convulsiva (Pertussis) si tetanusul neonatal. Potrivit OMS, se inregistreaza 1,4 milioane decese prin boli care pot fi prevenite prin vaccinare, la copii sub 5 ani. In ultimii ani, tari din Regiunea Europeana/OMS s-au confruntat cu epidemii sporadice, in special de rujeola si rubeola. Aceste epidemii continua sa ameninte Europa, avand drept consecinte decese in randul copiilor si adultilor. Oamenii se deplaseaza cu usurinta dintr-un loc in altul, asa ca virusurile nu cunosc granite.

II. In conditiile actuale de igiena şi sanitaţie, mai sunt necesare vaccinarile?

DA. Bolile împotriva cărora se face vaccinare vor reapare dacă oprim programele de imunizare.  În timp ce o igienă mai bună, spălatul pe mâini şi apa curată pot proteja oamenii împotriva unor boli ca gripa şi holera, cei mai mulţi viruşi se răspândesc indiferent de cât de curaţi suntem. Dacă oamenii nu sunt vaccinaţi aşa-numitele boli vechi vor reapare rapid, ca de exemplu rujeola.

III. Se mai poate spune astazi ca vaccinarea salveaza vieti?

DA. Conform estimarilor OMS, vaccinarea salvează anual viata a mai mult de 3 milioane de persoane din intreaga lume. Atunci cand este introdus un nou vaccin, iar acoperirea vaccinala este mare, se produce o scădere importanta a numărului de persoane infectate. Cand  acoperirea vaccinala scade, bolile reapar. Imunizările pot, de asemenea, să ii protejeze pe cei nevaccinati prin prevenirea răspandirii bolilor infectioase: cand sunt destule persoane vaccinate intr-o comunitate, bolile nu se mai pot raspandi.

IV. Este adevarat ca mulţi oameni care contractează boli infectioase au fost de fapt vaccinaţi?

NU. Cei mai mulţi oameni care suferă de boli evitabile prin vaccinare nu au fost vaccinaţi. Este adevarat insă ca, din cauza complexităţii sistemului imunitar, niciun vaccin nu oferă protecţie 100 %, iar adesea protocoalele de vaccinare nu sunt riguros respectate: peste 90 % din cazurile de rujeolă raportate în anul 2009 au primit mai puţin decat cele două doze recomandate de vaccin rujeolic.

V. Este mai bine să capeti imunitate de la boală decât prin vaccinare?

NU. Vaccinurile oferă sistemului imunitar informaţii suficiente pentru a lupta împotriva unui virus invadant şi pot preveni complicaţii grave şi decesul. Este adevarat că bolile oferă sistemului imunitar mai multe informaţii decât vaccinurile. Sistemul imunitar necesită insa numai o anumită cantitate de informaţie pentru a recunoaşte un micro-organism invadant, in consecintă  vaccinurile sunt pe deplin capabile să ofere imunitate pe termen lung.

VI. Este adevărat ca vaccinarile sunt insotite de multe efecte adverse iar in unele cazuri chiar de decese ?

NU. Vaccinurile au efecte adverse, dar nici unele dintre acestea nu sunt atât de severe ca bolile însele. Toate tratamentele medicamentoase inclusiv vaccinarea, pot avea efecte adverse. Dar durerea, febra moderată şi chiar unele efecte adverse grave extrem de rare trebuie să fie comparate cu consecinţele contractării bolii impotriva căreia se vaccinează; in cazul poliomielitei, de exemplu, aceste consecinţe pot include paralizia; unele boli “dezamorsate” prin vaccinare pot avea drept consecinţă chiar decesul.

VII. Reprezintă vaccinarea o procedura cost-eficientă?

DA. Imunizarea este, fara indoiala, cea mai cost-eficientă realizare in domeniul sănătătii din epoca modernă. Este unul dintre serviciile rare care costă foarte putin, dar oferă beneficii imense pentru sănătatea populatiei. Un studiu realizat in 11 tari vest-europene  arată că pentru tratamentul rubeolei se cheltuie 209-480 Euro pe caz, in timp ce vaccinarea impotriva rubeolei costă 0,17-0,97 Euro/persoana.

VIII. Reprezinta gripa un pericol banal?

NU.  Gripa este o boală grava care omoară mai multe sute de mii de oameni din întreaga lume în fiecare an.   Boala este extrem de periculoasă pentru copiii mici, persoanele vârstnice cu sănătate subreda şi pentru pacientii cu o boală pulmonară şi/sau cardiovasculară. Mai mult, persoanele neprotejate pot transmite virusul unor grupuri cu risc crescut, precum pacienţii din spitale şi rezidenţii caminelor/spital unde contaminarea poate conduce la deces.

IX. Este adevarat ca vaccinul antigripal este foarte putin eficace?

NU. Vaccinul gripal protejează eficace 70 % din persoanele vaccinate.  În ciuda vaccinării, gripa poate cauza multe absente de la locul de muncă sau şcoală, acreditand parerea că vaccinul gripal nu este foarte eficace. De fapt numeroase virusuri pot produce simptome asemănătoare gripei.  În plus, tulpini numeroase de virus gripal circulă în fiecare sezon rece gripal iar vaccinul oferă imunitate pentru tulpinile cele mai raspandite.

X. Reprezinta bolile copilăriei, impotriva carora se aplica vaccinarea, episoade rare, nefericite ale vietii?

NU. Bolile copilăriei sunt serioase şi pot conduce la complicaţii severe. Boli precum rujeola, oreionul şi rubeola sunt denumite bolile copilăriei pentru că de obicei afectează copiii, dar survin uneori si la adulti. Ele nu raman fără urmări negative şi pot conduce la complicaţii serioase, inclusiv sindromul rubeolei congenitale.

XI. Vaccinarea multipla la o singura prezentare poate creste riscul efectelor adverse la copii?

NU. Sistemul imunitar al copilului gestionează mai multe sute de corpi străini în fiecare zi şi poate suporta mai multe vaccinuri administrate în acelaşi timp. Anticorpii sunt proteine menite să recunoască micro-organismele invadante. Antigenele/anticorpii creati prin vaccinarea copilului sunt cantitativ nesemnificativi fata de cei “fabricati” in mod natural în timpul unei răceli sau simple dureri în gât.

XII. Vaccinul combinat DTP (anti- difterie, tetanos, tuse convulsiva) sau vaccinul anti-poliomielitic pot cauza sindromul morţii subite la sugar?

NU. Nu există o corelaţie documentată între aceasta vaccinare şi sindromul morţii subite la sugar.  Pe de alta parte, aceste patru boli pot cauza risc semnificativ de deces la copiii neimunizati.