Comportamentul populației în zonele cu risc pentru inundații

Măsuri de ordin general

Interesaţi-vă la primărie asupra zonelor inundabile din localitatea dumneavoastră! Consultaţi hărţile de inundaţii!

 

• Nu vă construiţi casa în zone inundabile
• Asiguraţi în subsoluri pereţi impermeabili pentru a evita pătrunderea apei
• Construiţi bariere pentru a opri pătrunderea apei în casă în caz de inundaţie
• Curăţaţi şanţurile şi rigolele de scurgere, pentru a permite evacuarea apelor pluviale
• Nu aruncaţi la întâmplare gunoaie menajere şi resturi vegetale în albiile apelor curgătoare
• Participaţi la exerciţiile de simulare organizate de serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă şi autorităţile locale
• Informaţi-vă asupra planurilor de evacuare, semnalele de avertizare, căile de evacuare şi locaţiile adăposturilor de urgenţă
• Informaţi autorităţile locale cu privire la orice nevoi speciale (persoane în vârsta, persoane la pat, persoane cu dizabilităţi, gravide, persoane cu hemodializă, etc.)

În perioada preinundație

Pregătiţi un rucsac pentru situaţii de urgenţă care să conţină:

1. o trusă prim ajutor
2. o trusă de urgenţă

Ideal ar fi ca toate aceste articole să fie împreună, dar dacă nu se poate, pregătiţi o listă arătând unde se pot găsi.

1. Trusa deprim ajutor se recomandă să conţină:
• Foarfeci
• Pachet de ace de siguranţă
• Şerveţele antiseptice sau sticluţă cu antiseptic (nu ţineţi sticluţe deschise!)
• Rulou de leucoplast
• Bandaje de diverse dimensiuni
• Rulouri de fese
• 2-3 pachete de comprese sterile
2. Trusa de urgenţă se recomandă să conţină:
• Documente (cârd de identitate, de asigurare, documente de imunizare sau despre starea de sănătate/situaţie medicală grava etc)
• Listă cu numere de telefon pentru urgenţe, inclusiv detaliile asigurării (posibil numărul de telefon al veterinarului pentru personale care au animale domestice)
• Medicamentele pe care le utilizaţi zilnic (pentru bolile cronice)
• Apă potabilă în containere ermetice (cel puţin 10 litri de persoană pentru 3 zile)
• Conserve cu alimente pentru 3 zile (inclusiv ustensile şi deschizător de conserve)
• Mâncare şi alte necesităţi pentru animale domestice
• Radio portabil cu baterii (pentru a asculta ştiri şi informaţii despre dezastru)
• Telefon mobil şi încărcator/acumulator
• Lanternă şi baterii de rezervă precum şi baterii suplimentare pentru aparatele auditive (în cazul persoanelor care au aparat auditiv)
• Articole speciale specifice pentru vârstnici şi copii mici
• Încălţăminte din cauciuc, mănuşi impermeabile
• Cort sau prelată
• Briceag universal
• Articole de toaletă (săpun, periuţă de dinţi, pastă de dinţi, şerveţele umede, etc)
• Aragaz portabil cu rezerve de combustibil
• Pături de lână
• Pungi solide din plastic pentru haine, bijuterii, documente şi fotografii
• Soluţii contra insectelor (Repelente) care conţin DEET sau Picaridin

 DACA SE PRECONIZEAZĂ CĂ VEŢI FI EVACUAT, PREGĂTEŞTE-TE PENTRU EVACUARE!

• Verificaţi dacă vecinii au auzit avertizarea de inundaţii şi luaţi în serios avertizările lansate de autorităţi în special “starea de alertă”,
• Verificaţi maşina şi faceţi plinul! Dacă nu ai maşină fă-ţi un aranjament cu prietenii, vecinii sau familia pentru transport,
• Urmaţi rutele de evacuare indicate de autorităţi,
• Umpleţi cu apă proaspătă con-tainerele din trusa de urgenţă,
• Luaţi cu dvs, numai lucruri esenţiale,
• Stivuiţi mobilierul şi alte obiecte deasupra nivelului de inundaţie, punând aparatura electrică cât mai sus,
• Legaţi şi securizaţi obiectele care pot fi luate de apă, provocând stricăciuni,
• Protejaţi şi eventual mutaţi în alt loc obiectele de valoare,
• Mutaţi deşeurile menajere, chimicalele şi substanţele otrăvi-toare pe un teren protejat.

În perioada inundațiilor

Telefonaţi la linia de informaţii pentru inundaţii, pentru a afla care este nivelul apelor!

Ascultaţi la radio/TV, staţia locală, pentru a afla informaţiile necesare!

Respectaţi recomandările transmise la radio sau televizor de autorităţi.

1. EFECTELE INUNDAŢIILOR ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE

Efectele asupra sănătății apar fie direct prin contactul cu apa rezultată din inundaţii ne indirect, ca urmare deficienţelor la nivel de infrastructură, ecosisteme, aprovizionare cu alimente si apă sau sisteme de ajutor social. Aceste efecte pot fi imediate sau pot apărea la câteva zile, săptămâni sau luni după ce s-au retras apele.

Efectele asupra persoanelor expuse la apa din inundaţii includ:

• înec ca urmare a deplasării pe jos sau în maşină prin apă;
• răni cauzate de:
• contactul cu resturile sau obiectele din apă;
• căderi în gropi ascunse;
• încercarea de a muta bunurile în timpul inundaţiilor;
• prăbuşirea clădirilor;
• electrocutare;
• diaree, boli transmise prin vectori si rozătoare;
• infecţii respiratorii, ale pielii si ale ochilor;
• contaminare chimică, inclusiv intoxicaţia cu monoxid de carbon de la generatoarele utilizate pentru pomparea apei şi dezumidificarea aerului;
• stresul şi tulburările de sănătate mintală pe termen scurt si lung, inclusiv impactul mutării;  

2. GRUPURILE POPULATIONALE VULNERABILE

Există anumite grupuri de populaţie sau indivizi care sunt expuse unui risc deosebit de suferinţă ca urmare a impactului inundaţiilor asupra stării de sănătate.

Grupurile de populaţii vulnerabile includ:

• copiii;
• femeile însărcinate;
• persoanele cu boli cronice, oameni care au nevoie de îngrijire la domiciliu;
• vârstnicii;
• persoanele cu tulburări fizice, senzoriale şi cognitive;
• oamenii fără adăpost;
• persoanele aparţinând populaţiilor vulnerabile economic;
• persoanele izolate social;
• turiştii

Aceste grupuri populationale sunt vulnerabile deoarece au:

• capacităţi funcţionale limitate;
• mobilitate limitată;
• dependenţa de medicamente importante şi / sau îngrijire la domiciliu/îngrijire regulată în cadrul unei instituţii de sănătate;
• reţele sociale de suport slabe;
• conştientizare redusă şi/sau cunoştinţe limitate asupra riscurilor la inundaţii;
• lipsa resurselor sau acces limitat la acestea;
• lipsa accesului sau acces limitat la informaţiile şi la mesajele de avertizare.

3. VACCINAREA ÎN TIMPUL INUNDAŢIILOR

Pentru a beneficia de vaccinările recomandate, adresati-vă si urmaţi sfaturile medicului de familie sau ale reprezentanţilor echipelor de intervenţie!

Riscurile de rănire pot fi crescute în timpul curăţării pagubelor produse în cursul inundaţiilor. Prin urmare, lucrătorii pentru situaţii de urgenţă şi alte lucrări de curăţare trebuie să fie siguri că sunt la curent cu seria de vaccinare împotriva tetanosului, înainte de a începe activităţile de curăţare. Lucrătorii ar trebui să verifice dosarele de imuniza¬re pentru a determina dacă au primit DTP sau DT în ultimii 10 ani. Acest lucru poate simplifica tratamentul pentru orice rană care ar putea apărea.

Alte recomandări vaccinale pentru populaţia afectată de inundaţii vor fi făcute în funcţie de caz sau de situaţia epidemiologică locala şi vor fi stabilite de departamentul de sănătate publică locală/naţională.

Situaţiile legate de aglomeraţii

Persoanele neimunizate sau subimunizate sunt expuse riscului de a contracta boli care pot fi prevenite prin vaccinare (rujeola, varicela, gripa, boala meningococică), în special în situaţii care presupun aglomerări de persoane. Trebuie acordată atenţie asigurării unei protecţii ridicate împotriva rujeolei şi a poliomielitei.

Condiţiile din adăposturile pentru sinistraţi (dormitoare comune, aglomeraţia, igiena precară) sunt factorifavorizanţi pentru o serie de boli infecţioase cum ar fi: pediculoza, scabie. Se impune o igienă personală corespunzătoare pentru prevenirea acestora asigurându-se aprovizionare cu apă si săpun, înbăieri frecvente, spălarea hainelor.

4. SIGURANŢA APEI

In timpul unei inundaţii, calitatea apei poate fi compromisă. Apa poate fi contaminată cu microorganisme (bacterii, virusuri, protozoare etc), sub¬stanţe chimice provenite din diverse surse (ex: substanţele folosite în agri¬cultură) şi această contaminare poate cauza boală sau deces.

De aceea:

• Ascultaţi şi urmaţi anunţurile publice. Autorităţile locale vă vor spune dacă apa este sigură de băut, gătit sau pentru îmbăiere
• Urmaţi instrucţiunile locale de folosire a apei îmbuteliate sau pentru a fierbe sau dezinfecta apa pentru gătit, curţat sau pentru îmbăiere
• În localităţile unde funcţionează sisteme publice de aprovizionare cu apa potabilă, se recomandă să se consume pentru băut, pentru preparat mâncare şi pentru igiena personală APA din REŢEA (dacă nu sunt impuse restricţii speciale)
• În localităţile rurale, unde aprovizionarea cu apă de face din fântânile individuale sau publice, în cazul în care acestea au fost inundate, apa se consideră NEPOTABILA şi ESTE INTERZISĂ PENTRU CONSUM!

REGULI GENERALE DE UTILIZARE ALE APEI ÎN CURSUL UNEI INUNDAŢII

• Pentru mai multă siguranţă apa din reţea se poate consuma fiartă şi răcită - apa trebuie lăsată să se răcească singură, fără adăugarea de gheaţă;
• În cazul în care nu este posibilă fierberea apei, dezinfecţia chimică a apei contaminate este eficientă pentru eliminarea bacteriilor si a majorităţii viruşilor. Opţiunile pentru dezinfecţia chimică includ compuşi de clor sau iod;
• În zonele rurale unde apa se consideră nepotabilă, consumaţi apă îmbuteliată sau apă potabilă asigurată de către reprezentanţii autorităţilor publice;
• Preveniţi contaminarea apei în timpul depozitării acesteia;
• Folosiţi apa care este sub calitatea apei potabile numai pentru curăţare, spălarea len¬jeriei şi salubritate. În acest sens se utilizează numai în combinaţie cu detergenţi. 

5. SIGURANŢA ALIMENTELOR

Alimentele pot fi contaminate în orice moment înainte de consum inclusiv în timpul pregătirii, dacă nu sunt manipulate, pregătite si depozitate corespunzător. Siguranţa alimentară este deosebit de importantă pentru sugari, femeile însărcinate şi persoanele în vârstă care sunt cele mai sensibile la bolile cauzate de consumul de alimente (ex: toxiinfecţii alimentare,boală diareică acută, hepatite,etc).

Sfaturi privind siguranţa alimentară, pentru a evita îmbolnăvirea:

• Spălaţi-vă în permanenţă mâinile şi spălaţi ustensilele de bucătărie;
• Folosiţi apa clorinată pentru prepararea alimentelor şi pentru spălarea ustensilelor;
• Prepară laptele şi hrana bebeluşului numai cu apă sigură din punct de vedere microbiologic;
• Atunci când calitatea apei este nesigură sau insuficientă, alăptează bebeluşul la sân;
• Separaţi alimentele neprocesate de cele gătite;
• Preparaţi alimentele corespunzător din punct de vedere termic;
• Consumaţi hrana atunci când este preparată;
• Păstraţi alimentele la o temperatură sigură, daca nu au fost consumate in totalitate după preparare;
• Păstraţi alimentele în recipiente închise ermetic.

6. CURĂŢENIA SI IGIENA ÎN TIMPUL INUNDAŢIILOR

În zonele urbane

• Dacă canalele sau conductele de apă sunt sparte sau inutilizabile, dar vasele de toaletă sunt încă funcţionale, acoperiţi-le cu pungi de plastic sigilabile;
• După fiecare utilizare, adăugaţi dezinfectant sau compost pentru a scădea riscul de infecţii sau a îndepărta mirosul;
• Depozitaţi pungile pline în recipiente închise până când sistemul de colectare a deşeurilor este repus în funcţiune;
• In cazul în care vasele de toaletă au devenit inutilizabile, utilizaţi toaletele chimice puse la dispoziţie de către autorităţi. Cea mai puţin preferată alternativă este folosirea toaletelor portabile (de camping), dar şi această metodă poate fi folosită pentru a preveni defecarea în aer liber.

În zonele rurale

• Construiţi latrine suplimentare în apropierea unităţilor sanitare, dar la cel puţin 30 de metri distanţă de orice sursă de apă şi la 10 metri distanţă de orice rezervor de depozitare a apei sau instalaţie de tratare a apei. Dacă nu se pot construi latrine, găsiţi alte alternative;
• În cazul în care toaletele sunt funcţionale, dar insuficiente ca număr, şi se asigură instalaţii de salubritate suplimentare în afara unităţii sanitare, persoanele cu mobili¬tate limitată (femeile însărcinate, persoane cu deficienţe, vârstnicii, etc) vor beneficia de prioritate privind accesul la toaletele funcţionale din interior. 

7. BOLIINFECŢIOASE

1. Boli transmise prin vectori

Creşterea temperaturilor în timpul sau după inundaţii şi apa rămasă sunt Mm factori care favorizează înmulţirea ţânţarilor. Aceştia pot transmite boli infecţioase. De aceea:

• Purtaţi îmbrăcăminte cu mâneci lungi, pantaloni lungi şi şosete!;
• Utilizaţi substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor, în concordanţă cu instrucţiunile de pe etichetă, pe care să le aplicaţi pe părţile descoperite ale corpului;
• Acoperiţi pătuţul copilului sau căruciorul cu plase împotriva ţânţarilor;
• Utilizaţi plase de protecţie la uşi, ferestre şi în jurul patului;
• Evacuaţi apa stagnantă din curte şi/sau din diverse vase din afara locuinţei.

Daca prezentaţi semne de boală adresaţi-vă medicului!

2. Boli transmise de rozătoare

In timpul sau după ploi abundente si inundaţii, ar putea apărea unele boli infecţioase transmise de rozătoare. O astfel de boală este leptospiroza.

De aceea este necesar să luaţi în considerare următoarele sfaturi:

• Controlul rozătoarelor de casă este foarte important;
• Păstraţi alimentele în dulapuri şi /sau recipiente sigilate, care să nu fie la îndemâna rozătoarelor;
• Asiguraţi-vă că toate intrările şi ferestrele sunt sigilate corespunzător pentru a împiedica pătrunderea rozătoarelor;
• Nu lăsaţi hrana pentru animalele de companie afară;
• Sigilaţi deşeurile în coşurile de gunoi.

Daca prezentaţi semne de boala adresaţi-vă medicului!

ÎN CAZUL PRODUCERII INUNDAŢIEI:

• Decuplaţi întrerupătorul general de energie electrică !
• Deconectaţi aparatele electrice!
• Nu atingeţi echipamentele electrice dacă sunteţi ud ori staţi în apă!
• întrerupeţi instalaţiile de alimentare cu apă şi gaze!
• încuiaţi uşile casei şi protejaţi ferestrele pentru a nu fi sparte de vânturi puternice, de curenţii de apă sau de obiectele duse de curenţii de apă;
• în cazul în care consideraţi că mai aveţi timp, mutaţi obiectele importante la etaje superioare;
• Dacă trebuie să părăsiţi locuinţa, respectaţi pe cât posibil următoarele reguli:
• Nu vă deplasaţi prin curenţi de apă: puteţi să vă pierdeţi echilibrul
• Nu vă deplasaţi cu autoturismul în zona inundată:
• Evacuaţi animalele şi bunurile de valoare în locuri de refugiu, dinainte stabilite;
• Dacă este necesară evacuarea, deplasaţi-vă imediat spre o zonă înaltă din apropiere, precizată de autorităţi;
• Dacă aţi fost surprins de viitură, urcaţi-vă către părţile superioare ale locuinţei sau pe acoperiş, până la sosirea echipelor de salvare. 

 

În perioada post inundație

PENTRU ÎNCEPUT - PROTEJAŢI-VĂ!

• Daca aţi fost evacuat, întorceţi-vă acasa doar dacă autorităţile au permis acest lucru!
• Uscaţi-vă casa cât mai repede posibil (24 sau 48 ore)!
• Deschideţi toate uşile şi ferestrele atunci când lucraţi şi lăsaţi cât mai multe lucruri de¬schise (şifonier, sertare, dulapuri)! Daca e nevoie, luaţi uşile de pe balamale!
• Îndepărtaţi apa stagnantă şi materialele ude!
• Utilizaţi dacă se poate o maşină cu vaacum pentru îndepărtarea apei de pe podele, su¬prafeţe dure, covoare!
• Aveţi grijă la instalaţiile electrice şi de gaz: nu porniţi gazul sau lumina dacă observaţi urme de umezeală. Porniţi-le numai după ce au fost verificate, dacă este posibil de către un tehnician calificat!
• Ţineţi copiii şi animalele de companie în afara zonei afectate de inundaţii până ce curăţe¬nia a fost finalizată!
• Purtati cizme de cauciuc, mănuşi impermeabile şi un sort când efectuaţi curăţenia!
• Dacă atunci când spălaţi, frecaţi, stropiţi apă sau sunt răspândite particule de praf, pur¬taţi o mască pe faţă (cum ar fi cele disponibile din magazinele specializate). Ochelarii de protecţie oferă o protecţie suplimentară şi pot fi refolosiţi după spălare, dacă este necesar.
• Spălaţi-vă hainele utilizate în timpul curăţenie cu apă calda şi detergent, separat de hainele necontaminate!
• Spălati-vă bine mâinile cu apă curata şi săpun după fiecare curăţare. Tăieturile deschise sau rănile trebuie să fie în permanenţă curate şi folosiţi plasturi rezistenţi la apă pentru a preveni contactul cu apa din inundaţii. 
• Informaţi-vă dacă apa esta potabilă!
• Fierbeţi apa de la robinet până când se declară că aprovizionarea cu apă a fost remediată!
• Nu mâncaţi alimente care au venit în contact cu apa viiturilor!

Daca prezentaţi semne de boala sau sunteţi rănit adresaţi-vă medicului!

RISCURI PENTRU SĂNĂTATE

Apele de inundaţie şi apele stagnante postinundaţie prezintă diverse riscuri pentru sănătatea umană: boli infecţioase (boală diareică acută, hepatită virală A sau dizen¬terie), pericole chimice, răni, înec.

Unele boli infecţioase pot apare după inundaţii datorită scăderii sanitaţiei sau supraa¬glomerării în cazul persoanelor care au fost evacuate şi cazate în adăposturi temporare. Consumul de apă sau alimente contaminate de apa din inundaţii poate duce la apariţia de boli diareice (cum ar fi Salmoneloza sau infecţia cu E colii). Pentru a vă proteja pe dvs. şi pe familia dvs.:

• Spălaţi-vă mâinile cu apă si săpun după contactul cu apele de inundaţii;
• Nu permiteţi copiilor să se joace in zonele cu apă stagnantă după inundaţii;
• Spălaţi frecvent mâinile copiilor cu apă si săpun (întotdeauna înainte de mese);
• Nu permiteţi copiilor să se joace cu jucării care au fost contaminate de apa de inundaţii şi nu au fost dezinfectate;
• Nu vă spălaţi în apă care poate fi contaminată cu apa din canalizare sau produse chimice toxice. Acestea includ râuri, cursuri de apă sau lacuri contaminate cu apă de inundaţii.

RECOMANDĂRI

• Evitati expunerea la ape de inundaţii dacă aveţi o rană deschisă;
• Daca prezentaţi răni/plăgi care au venit în contact cu solul, fecalele sau apa murdară adre- saţi-vă medicului! în funcţie de antecedentele vaccinate este posibil sa fie nevoie de un rapel antitetanic. Alte recomandări vaccinate vor fi făcute in funcţie de caz sau de situaţia epidemi¬ológica locala si vor fi stabilite de departamentul de sanatate publica locala/nationala;
• Păstraţi plăgile deschise cât mai curat posibil, spălând bine apă curată şi cu săpun;
• Acoperiţi rănile deschise dupa ce le-ati curăţat, cu un bandaj impermeabil pentru a reduce riscul de infecţie;
• Dacă o rană prezintă obiecte străine (aşchii, cioburi, resturi de metal etc) sau prezintă roşeată, umflare sau scurgeri, solicitaţi imediat asistenţă medicală imediată;
• Fiţi conştienţi de riscurile chimice în timpul inundaţiilor! Apele de inundaţie pot trans¬porta substanţe chimice periculoase de la locul de depozitare la distanţă;
• Protejaţi-vă de electrocutare dupa o inundaţie! (Nu atingeţi niciodată o linie electrică căzută, nu conduceşi niciodată dacă liniile elecrice sunt căzute în apă; evitaţi contactul cu liniile electruce aeriene în timpul curăţeniei sau altor activităţi). 

Ce trebuie făcut în interiorul casei?

După inundaţii, umiditatea excesivă şi apa rămasă contribuie la răspândirea mucegaiului în case şi alte clădiri. La reîntoarcerea acasă, după inundaţii, mucegaiul poate fi prezent şi ar putea reprez¬enta un risc pentru sănătatea familiei dumneavoastră. Dacă găsiţi mucegai în casă, zonele sau obiectele afectate trebuie tratate pentru a elimina sporii de mucegai cât mai curând posibil. Urmaţi aceşti paşi pentru curăţarea casei şi îndepărtarea mucegaiurilor: curăţaţi, uscaţi, dezinfectaţi.

Ce şi cum să curăţaţi şi să dezinfectaţi?

• Aerisiţi zona unde lucraţi înainte şi în timpul curăţeniei!
• Dacă obiectele au stat în umezeală două sau mai multe zile, scoateţi-le afară!
• Îndepărtaţi materialele contaminate sau mucegăite, precum şi cele afectate de canalizare, nămolul sau noroiul lăsat după retragerea apelor!
• Îndepărtaţi materialele de construcţie care conţin celuloză sau fibre de lemn prelucrate (placa de gips acoperită cu celuloză, carton, fibre de lemn, panouri din lemn stratificat si plăci din fibre de densitate medie), cu excepţia cazu¬lui în care este din lemn masiv. Materialul care conţine celuloză prezintă un risc ridicat de răspândire a unui mucegai toxic (Stachybotrys). Prima dată, trebuie îndepărtate celu¬loza şi materialele din fibre de lemn utilizate în spaţii în care nu este vizibilă răspândirea mucegaiului!
• Aruncaţi obiecte care nu pot fi curăţate şi uscate (saltele, perne, mobilier tapiţat, cârti, jucării, pluşuri umplute, obiecte din material spongios, cosmetice,etc)!
• Puneţi deşeurile în cutii rezistente sau în saci de gunoi!
• Articolele fabricate din stofa pot fi spălate cu apă caldă si detergent!
• Curăţaţi toate suprafeţele dure (cum ar fi pereţii şi podelele) cu apă caldă şi detergent. Dacă suprafaţa este dură, curăţaţi-o cu o perie rigidă!
• Nu amestecaţi între ele substanţele utilizate pentru curăţenie! (amestecul între înalbitor şi amoniac degajă vapori toxici!)
• Zonele mici de mucegai pot fi uşor îndepărtate cu soluţii de mucegai. Acestea pot fi achiziţionate din magazine specializate. Dacă mucegaiul persistă sau se extinde, este recomandat să contactaţi un specialist în îndepărtarea mucegaiului!
• Vopsirea şi montarea pe mucegai nu va opri creşterea mucegaiului! Creşterea mucegaiului va înceta odată ce pereţii casei se vor usca!
• Spălaţi-vă bine mâinile cu apă şi săpun după fiecare curăţare. Tăieturile deschise sau rănile trebuie să fie în permanenţă curate şi folosiţi plasturi rezistenţi la apă pentru a preveni contactul cu apa din inundaţii. 

Uscarea

• Încălzirea, folosirea dezumidificatoarelor şi o bună aerisire vă pot ajuta să vă uscaţi casa.
• Dacă utilizaţi aparate interioare de încălzire pentru a usca un spaţiu interior, asigu- raţi-vă că există o aerisire corespunzătoare. In interior, nu utilizaţi generatoare pe bază de benzină sau diesel sau alt combustibil, deoarece gazele eliminate conţin monoxid de carbon, care poate fi dăunător.
• Dacă aveţi sisteme de încălzire si o centrală cu gaz sau cu ulei si acestea au fost verif- icate de un inginer, le puteţi porni. Păstraţi termostatul între 20 °C si 22 °C pentru o uscare constantă.
• Dacă aveţi orificii de aerisire în podea, asiguraţi-vă că sunt deblocate pentru a asigura ventilaţia încrucişată în aceste zone. Pe măsură ce pardoselile şi pereţii se usucă, materialul şi praful rezultat trebuie aspirat în mod regulat.
• Mucegaiul ar trebui să dispară pe măsură casa se usucă. Dacă acesta persistă, con¬tactaţi autorităţile specializate în îndepărtarea mucegaiului şi autorităţile locale de sănătate publică pentru ajutor.

Ce trebuie făcut în curtea casei?

• Ţineţi copiii şi animalele de companie în afara zonei afectate de inundaţii până ce curăţenia a fost finalizată!
• Purtaţi cizme de cauciuc, mănuşi impermeabile şi ochelari de protecţie timpul curăţirii zonei afectate!
• Evacuaţi apa stagnantă cu ajutorul unei maşini cu vaacum! Dacă aveţi în curte un sistem de evacuare a apelor reziduale, verificaţi-1 să nu fie înfundat!
• Îndepărtaţi nămolul, aluviunile şi deşeurile aduse de ape!
• Vidanjaţi latrinele şi reamenajaţi rampa de gunoi!
• Curăţaţi toate clădirile şi anexele din gospodărie!
• După finalizarea curăţeniei spălaţi-vă bine mâinile cu apă curată şi săpun.
• Utilizaţi apă fiartă timp de 1 minut şi lasată să se răcească (înainte de spălatul mâinilor) sau apa care a fost dezinfectată cu substanţe clorigene în scopul igienei personale!
• Spălaţi-vă hainele utilizate în timpul curăţeniei cu apă caldă şi detergent, separat de hainele necontaminate!

Daca prezentaţi semne de boală sau sunteţi rănit adresaţi-vă medicului! 

Curatarea si dezinfectia fântânii

• Curăţarea fântânii se poate face manual sau se poate utiliza o pompă de noroi/nisip. Mai întâi se scoate toată apa din fântână (sleirea fântânii) cu o pompă sau cu găleţile. Apoi se curăţă pereţii (cu o perie aspră) şi fundul fântânii de nămol sau alte murdării până când acesta rămâne curat.
• Dezinfectia fântânii se face numai dupa ce fântâna a fost curăţată şi apa a ajuns din nou la nivelul obişnuit. Dezinfectia fântânii se face de obicei cu substanţe clorigene (clorură de var, hipoclorit de sodiu, cloramină, etc). Cantitatea de substanţă clorigenă folosită pentru dezinfectia apei depinde de gradul de poluare şi volumul apei din fântână (calculat prin înmulţirea suprafeţei fântânii cu adâncimea coloanei de apă).
• Intr-un vas care conţine 8-10 litri apă se dizolvă pudra de clorură de var, câte 20-50 g pentru fiecare mc de apă ce urmează a fi dezinfectată. Se lasă să se lim¬pezească câteva ore şi se introduce în fântână numai partea care s-a limpezit şi care constituie soluţia dezinfectantă. Preparate precum Cloramina sau Clorom se prezintă sub formă de comprimate şi sunt mai uşor de dozat (6-7 cp la 1 mc apă). Dacă soluţia de substanţă dezinfectantă a fost preparată corespunzător, după 30 minute apa din fântână ar trebui să aibă încă miros de clor. Fântâna se păstrează bine închisă timp de 24 ore, apoi se goleşte în întregime până dispare complet mirosul de clor.
• Varul nestins se utilizează introducând circa 5-6 kg la 1 mc de apă. Se lasă apa in contact cu varul timp de 24 ore, timp în care fântâna nu este utilizată. După acest interval, fântâna se goleşte din nou, până ce apa nu mai conţine urme de lapte de var.
• Se aşteaptă până când apa se ridică la nivelul ei obişnuit, după care fântâna se poate da în folosinţă.

Apa din fântână va ii consumată numai după ce au fost efectuate analize fizico-chimice şi bacteriologice care confirma potabilitatea acesteia.