Declaratii publice în sprijinul Zilei Europene a Informării despre Antibiotice

Introducere

Declaratiile publice în sprijinul Zilei Europene a Informării despre  Antibiotice  pot fi adaptate la nivel national pentru utilizarea în materiale de presă si briefinguri, precum comunicatele de presă, actualizări de websiteuri si rezumate pentru jurnalişti, sau în bloguri si actualizări pentru alte mijloace media sociale.  Declaratiile publice relatează istoria rezistentei la antibiotice si importanta utilizării prudente a antibioticelor în limbaj laic, care este adecvat pentru audienta reprezentată de non experti. Aceste declaratii se referă în special la tematica din acest an a Zilei Europene a Informării despre Antibiotice, 18 noiembrie 2010, adresată spitalelor.   

Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice si utilizarea prudentă a antibioticelor în spitale.

1. Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice  este o initiativă europeană de sănătate care are ca scop să furnizeze o platformă si suport pentru campaniile nationale despre utilizarea prudentă a antibioticelor.
2. În întreaga Europă, în fiecare an, Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice este marcată prin campanii nationale despre utilizarea prudentă a antibioticelor în săptămâna din jurul datei de  18 noiembrie.
3. În acest an, Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice pune accent pe promovarea utilizării prudente a antibioticelor în spitale.
4. Utilizarea prudentă înseamnă utilizarea antibioticelor numai când sunt necesare, respectând doza, intervalul între doze si durata corectă a tratamentului cu antibiotice.
5. Recoltarea de culturi înainte de începerea terapiei si ajustarea tratamentului cu antibiotic pe baza rezultatelor culturilor sunt practici esentiale pentru reducerea utilizării inutile a antibioticelor în spitale.

Ce este problema rezistentei la antibiotice ?

1.  Rezistenta la antibiotice este o problemă de sănătate publică globală si este în mare parte produsă de utilizarea inadecvată a antibioticelor.
2. Ca rezultat al rezistentei la antibiotice, pacientii suferă de infectii cauzate de bacterii care sunt rezistente la mai multe antibiotice.
3. Infecţiile cu bacterii rezistente la antibiotice au frecvent ca efect întârzierea tratamentului adecvat cu antibiotice, ceea ce are ca rezultat o crestere a morbiditătii si mortalitătii, ca si o prelungire a duratei spitalizării.
4. Fără antibiotice eficiente, tratamentele medicale moderne, precum operatiile, chimioterapia pentru cancer si intervenţiile de terapie intensivă nu mai sunt posibile.  

Care este situatia rezistentei la antibiotice în Europa ?

1. Date noi europene de supraveghere furnizate de Reteua de Supraveghere Europeană de Rezistentă Antimicrobiană arată că rezistenta la antibiotice este în crestere în multe tări din Europa si reprezintă o amenintare crescândă pentru eficacitatea antibioticelor.
2. Prevalenta rezistentei la antibiotice arată variaţii mari între tările Europene. În  România, rezistenta bacteriilor gram negative la cefalosporine de generaţia a treia a crescut în anii recenti, conform Reţelei Europene de Supraveghere a Rezistenţei la Antibiotice (EARS.Net).
3. În acelasi timp, o tendintă pozitivă este înregistrată în cazul Staphylococcus aureus, care reflectă măsurile luate în România în anii recenti.
4. Urmare a eforturilor sustinute de a restrânge răspândirea Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (SARM), a fost raportată o descrestere în unele tări pentru al doilea an consecutiv. Totusi,  o treime din ţările europene, între care şi România, raportează că dintre toate infectiile cu Staphylococcus aureus, mai mult de 25 % sunt rezistente la peniciline M (meticillină, oxacilină etc.), antibiotice utilizate în mod obisnuit pentru a trata aceste infectii.

De ce sunt spitalele o zonă „fierbinte” pentru rezistenta la antibiotice ?

1. Rezistenţa la antibiotice este una dintre cele mai importante ameninţări la adresa siguranţei pacienţilor în spitalele din Europa. Pacienţii cu infecţii cauzate de bacterii rezistente la antibiotice au devenit o prezenţă zilnică în spitalele europene.
2. Pacienţii primesc cu mare probabilitate antibiotice pe perioada spitalizării şi există studii  care arată că până la 50% din utilizările antibioticelor pot fi inadecvate. 
3. O problemă majoră  de rezistenţă la antibiotice în spitale este apariţia bacteriilor care sunt rezistente la antibiotice de ultimă intenţie, care în consecinţă limitează sever opţiunile de tratament pentru pacienţii infectaţi.
4. De exemplu, rezistenţa la antibiotice de ultim resort precum carbapenemele este în creştere în unele ţări europene, la bacterii în mod obişnuit implicate în infecţii spitaliceşti, cum este Klebsiella pneumoniae.
5. Deşi în România au fost raportate numai câteva tulpini de Klebsiella pneumoniae rezistente la carbapeneme, există pericolul răspândirii acestor tulpini dintr-o secţie de spital în alta, de la un spital la altul, precum şi al importului de tulpini rezistente prin spitalizarea unor pacienţi care au primit îngrijiri medicale în ţări care raportează procente mari de rezistenţă.
6. Recent rapoarte media au descris apariţia în Europa a portajului uman de bacterii cu New Delhi metallo-beta-lactamaza 1 (NDM-1). În Europa, această enzimă a fost prima dată detectată la  Escherichia coli şi Klebsiella pneumoniae izolate de la un pacient repatriat în Suedia după ce a fost tratat la un spital din New Delhi, India în 2008.  Bacteriile epidemice sunt rezistente la antibiotice de ultimă intenţie precum carbapenemele, şi se răspândesc peste graniţe când sunt transportate de pacienţi transferaţi între spitale din diferite ţări.
7.  Există puţine antibiotice noi  pentru care se apropie de finalizare studiile necesare punerii pe piaţă şi dacă rezistenţa la antibiotice continuă să crească, nu vor mai exista antibiotice eficace pentru tratamentul infecţiilor bacteriene care sunt rezistente la antibioticele de ultimă intenţie. În special ECDC/EMEA Joint Technical Report: “The bacterial challenge, time to react” concluzionează că există o lipsă în mod particular de noi antibiotice cu noi ţinte sau mecanisme de acţiune împotriva bacteriilor Gram- negative cu rezistenţă multiplă la antibiotice. Atât Escherichia coli cât şi Klebsiella pneumoniae intră în categoria bacteriilor Gram negative.

Utilizarea inadecvată a antibioticelor şi strategii pentru diminuarea rezistenţei la antibiotice

1. Utilizarea inadecvată a antibioticelor este unul dintre principalii factori care conduc la dezvoltarea rezistenţei la antibiotice în spitale. Din nefericire utilizarea inadecvată a antibioticelor nu este un aspect neobişnuit.
   
2. Utilizarea inadecvată a antibioticelor poate include oricare dintre următoarele:
• când antibioticele sunt prescrise în mod inutil;
• când administrarea antibioticelor este întârziată la pacienţii în stare critică;
• când antibioticul nu este activ împotriva bacteriilor izolate din cultura microbiologică;
• când spectrul terapiei cu antibiotice este fie prea larg,  fie prea îngust;
• când doza de antibiotic este fie prea mică, fie prea mare în comparaţie cu cea indicată pentru pacientul respectiv;
• când durata tratamentului cu antibiotic este prea lungă sau prea scurtă;
• când tratamentul cu antibiotic nu este ajustat în momentul în care devin disponibile datele de cultură microbiologică.
3. Utilizarea prudentă  a antibioticelor este deosebit de importantă deoarece supra-utilizarea antibioticelor când nu este necesar conduce la rezistenţa bacteriilor la tratamentul cu antibiotice. 
4. Utilizarea prudentă înseamnă utilizarea antibioticelor numai când sunt necesare, respectând doza, intervalul între doze si durata corectă a tratamentului cu antibiotice.
5. Recoltarea de culturi înainte de începerea terapiei si ajustarea tratamentului cu antibiotic pe baza rezultatelor culturilor sunt practici esentiale pentru reducerea utilizării inutile a antibioticelor în spitale.
6. Alte strategii pentru reducerea impactului rezistenţei la antibiotice sunt măsuri de control ale infecţiei, inclusiv igiena mâinilor şi dezvoltarea de noi antibiotice cu noi mecanisme de acţiune.

Cooperarea între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii  pentru promovarea utilizării prudente a antibioticelor

1. Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice şi Get Smart About Antibiotics Week din Statele Unite ale Americii  sunt lansate simultan în săptămâna din jurul datei de 18 noiembrie, într-un efort de a arăta solidaritatea globală în abordarea problematicii rezistenţei la antibiotice prin promovarea utilizării prudente a utilizării antibioticelor. 
2. Get Smart About Antibiotics Week  subliniază în Statele Unite ale Americii necesitatea pentru educaţie continuă şi aderenţa la utilizarea adecvată a antibioticelor.