Sindromul febril acut - Republica Democratică Congo

Descrierea situaţiei

Pe data de 29 noiembrie 2024, Ministerul Sănătăţii Publice al Republicii Democratice Congo a raportat către OMS o alertă privind creşterea numărului de decese dintr-o cauză nediagnosticată în regiunea Panzi.

Între 24 octombrie şi 5 decembrie 2024, în regiunea Panzi din provincia Kwango au fost înregistrate, în unităţi sanitare, 406 cazuri de boală nediagnosticată, având următoarele simptome: febră, cefalee, tuse, rinoree şi dureri musculare şi articulare. De asemenea, au fost înregistrate 31 de decese (Rata de letalitate a cazurilor sau CFR de 7,6% ). Cazurile raportate au avut un vârf epidemiologic în săptămâna 45 (săptămână încheiată la 9 noiembrie 2024). Focarul este încă în desfăşurare. Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătăţii din data de 5 decembrie, au existat mai multe decese în comunitate decât cele declarate în unităţile de sanitare. Aceste decese trebuie investigate suplimentar, caracterizate (vârstă, sex etc.) şi verificate.

Au fost raportate cazuri în 9 din cele 30 de arii administrative din regiunea Panzi, şi anume: Kahumbulu, Kambandambi, Kanzangi, Kasanji, Kiama, Mbanza Kipungu, Makitapanzi, Mwini Ngulu şi Tsakala Panzi, majoritatea cazurilor (95,8%) fiind în Tsakala Panzi (169), Makitapanzi (142) şi Kanzangi (78). Zona afectată este rurală, cu un acces dificil mai ales în sezonul ploios în curs de desfăşurare (timpul necesar de călatorie de la Kinshasa în zona Panzi fiind de 48 ore).

Distribuţia cazurilor pe grupe de varstă în zona Panzi este următoarea: copiii cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani reprezintă 64,3% din totalul cazurile raportate (grupele de vârstă 0-59 luni, 5-9 ani şi 10-14 ani reprezentând 53%, 7,4% respectiv 3,9% din cazuri). Sexul feminin reprezintă 59,9% din totalul cazurilor. Dintre decese, 71% au vârsta sub 15 ani (din care 54,8% sunt copii sub vârsta de 5 ani). Toate cazurile grave au fost raportate la persoane subnutrite. Există 145 de cazuri la persoane peste 15 ani, dintre care 9 au murit (CFR: 6,2%). Decesele au avut loc în principal în comunităţile rurale.

Prezentarea clinică a pacienţilor include simptome precum: febră (96,5%), tuse (87,9%), oboseală (60,9%) şi rinoree (57,8%). Principalele simptome asociate cu decesele includ: dificultăţi în respiraţie, anemie şi semne de malnutriţie acută. Având în vedere contextul actual din zona afectată, diagnosticul diferenţial al bolii prezente în zona trebuie făcut cu: rujeola, gripa, pneumonia acută (infecţia tractului respirator), sindromul hemolitic uremic determinat de infecţia cu E. coli, COVID-19 şi malaria.

Evaluarea de risc

Nivelul general de risc pentru comunităţile afectate este evaluat ca fiind ridicat datorită:

1. provocărilor severe în ceea ce priveşte logistica şi infrastructura, care împiedică răspunsul în timp util şi eficient;
2. numărul mare de cazuri grave observat, în special în rândul grupurilor vulnerabile precum copiii;
3. lipsa resurselor critice, cum ar fi capacitatea de diagnostic de laborator, personalul instruit si medicamente suficiente, pentru a gestiona în mod adecvat focarul.

La nivel naţional, riscul este considerat moderat datorită caracterului localizat al focarului în regiunea Panzi. Totuşi, potenţialul de răspândire în zonele învecinate, împreună cu lacune din sistemele de supraveghere şi răspuns, subliniază necesitatea unei pregătiri sporite.

La nivel regional si global, riscul rămâne scăzut în acest moment. Cu toate acestea, proximitatea zonei afectate faţă de graniţa cu Angola ridică îngrijorări cu privire la potenţiala transmitere transfrontalieră, în special având în vedere lipsa de informaţii în ceea ce priveşte existenţa sau nu a unor cazuri similare în Angola. Monitorizarea şi coordonarea transfrontalieră continuă vor fi esenţiale pentru atenuarea acestui risc.

Acest eveniment nu interferează cu călătoriile si comerţul internaţional.

Încrederea actuală în informaţiile disponibile rămâne moderată, deoarece persistă lacune semnificative în datele clinice, epidemiologice şi de laborator.

Deşi dovezile strânse până acum sunt plauzibile, acestea sunt insuficiente pentru a elucida pe deplin dinamica focarului sau cauza de bază, necesitând mai multe investigaţii şi eforturi multidisciplinare robuste. Remedierea acestor lacune va fi esenţială pentru controlul focarului şi prevenirea răspândirii în continuare.

Răspunsul de sănătate publică

• A fost consolidată coordonarea la nivel naţional, provincial şi comunitar. Au loc întâlniri zilnice de coordonare la nivel naţional, echipele provinciale participând activ la planificarea şi răspunsul în curs de desfăşurare.
• A fost elaborată o definiţie de caz pe baza simptomelor clinice observate, care ghidează eforturile de supraveghere şi raportare.
• Pentru identificarea cazurilor suplimentare, este efectuată depistarea activă atât în unităţile sanitare, inclusiv verificarea registrelor spitalelor, cât şi în comunitate.
• Este în curs de desfăşurare colectarea datelor, concentrându-se pe pregătirea unei liste de date necesare analizei epidemiologice detaliate.
• Sunt investigate decesele din comunitate pentru a înţelege mai bine dinamica transmiterii şi amploarea focarului.
• O echipă de răspuns rapid de tip provincial a fost trimisă în Panzi pe 30 noiembrie, iar o echipă multidisciplinară de la nivel naţional, inclusiv experţi OMS, a fost trimisă pe 7 decembrie pentru a investiga focarul şi a consolida răspunsul. Echipele transportă medicamente pentru a sprijini tratarea cazurilor şi pentru a preveni evoluţia acestora către deces.
• Se fac eforturi pentru a consolida capacitatea furnizorilor de asistenţă medicală în vederea asigurării celei mai bune îngrijiri posibile pentru pacienţi.
• Au fost furnizate echipamente de laborator pentru recoltarea probelor de la cazuri si a trimiterea ulterioară pentru testare la un laborator din Kinshasa, neexistând un alt laborator în apropiere. În plus, au fost furnizate teste de diagnostic rapid (RDT) pentru malarie si COVID-19, pentru a ajuta la diagnosticare.
• Au fost elaborate mesaje cheie pentru a spori conştientizarea publicului si pentru a încuraja comportamentele preventive generale. Aceste mesaje sunt diseminate prin implicarea comunităţii.
• Au fost consolidate măsurile de prevenire şi control al infecţiilor asociate actului medical. Lucrătorii din domeniul sănătăţii şi din domeniul îngrijirii medicale au fost informaţi cu privire la practicile de prevenire a transmiterii infecţiilor, inclusiv utilizarea adecvată a măştilor, spălarea mâinilor şi portul mănuşilor.
• Se oferă suport logistic pentru gestionarea eficientă a cazurilor, inclusiv transportul probelor pentru testare către laboratorul din Kinshasa. Instituţiile sanitare şi spitalele din cele mai afectate zone sunt aprovizionate cu medicamente adecvate şi truse de recoltare pentru a sprijini răspunsul în focar.

Recomandări OMS pentru a reduce impactul focarului în zona Panzi si pentru a atenua răspândirea în continuare a bolii

OMS recomandă următoarele măsuri:

1. Consolidarea mecanismelor de coordonare la toate nivelurile - naţional, provincial, regional si local - este esenţială pentru un răspuns unitar. Este necesară o infrastructură de comunicaţii îmbunătăţită, cum ar fi telefoanele prin satelit, pentru a depăşi acoperirea limitată a reţelei din zonele afectate. Colaborarea transfrontalieră cu Angola este, de asemenea, crucială pentru a monitoriza cazurile similare şi pentru a preveni potenţiala transmitere transfrontalieră.
2. Îmbunătăţirea eforturilor de supraveghere este o prioritate pentru identificarea şi răspunsul prompt. Depistarea activă a cazurilor trebuie să fie continuă atât în instituţiile sanitare, cât şi în comunităţi, cu un accent deosebit pe zonele în care au fost raportate decese. Supravegherea la nivel comunitar trebuie consolidată pentru a asigura depistarea timpurie a cazurilor şi implementarea unui răspuns rapid.
3. Caracterizarea atentă a sindromului clinic şi a rezultatelor de laborator şi o definiţie de caz îmbunătăţită pe baza informaţiilor colectate din teren, vor fi necesare pentru înţelegerea situaţiei - în special, date care clarifică posibilitatea de coinfectare şi multiple patologii şi incertitudini în evoluţia cazurilor din grupurile vulnerabile. OMS a realizat Platforma Clinicâ Globală pentru oferi o analiză rapidă a datelor structurate folosind înregistrari anonimizate; utilizarea sa este recomandată pentru surprinderea detaliată a informaţiilor din supravegherea sindromică şi a rezultatelor.
4. Gestionarea eficientă a cazurilor necesită asigurarea unei aprovizionări adecvate cu medicamente esenţiale pentru a sprijini tratamentul si pentru a reduce rata letalităţii (CFR). Testele de diagnosticare rapidă (TDR) pentru malarie ar trebui să fie distribuite pentru a facilita diagnosticul diferenţial, în timp ce testele de laborator trebuie să fie accelerate prin trimiterea de probe către INRB Kinshasa, pentru a confirma sau a exclude cauzele suspectate, inclusiv COVID-19 si gripa. Întărirea capacităţii de laborator pe termen lung laborator si descentralizarea vor fi importante pentru capacitatea de furnizare a diagnostic în regiunea Panzi.
5. Trebuie consolidate măsurile de prevenire si control al infecţiilor (IPC) în toate unităţile sanitare. Lucrătorii din domeniul sanitar ar trebui să fie instruiţi cu privire la practicile IPC, inclusiv utilizarea adecvată a echipamentelor de protecţie personală (EIP), cum ar fi măsti si mănuşi, precum si a protocoalelor stricte de igienă a mâinilor. Aceste măsuri vor reduce riscurile de transmitere în cadrul unităţilor de sănătate si vor îmbunătăţi siguranţa furnizării asistenţei medicale.
6. Comunicarea riscurilor si implicarea comunităţii (RCCE) sunt esenţiale pentru cresterea constientizării publicului. Mesajele vizate ar trebui să fie diseminate pentru a educa publicul cu privire la simptomele bolilor respiratorii, măsurile preventive si importanţa adresării timpurii la medic. Liderii comunităţii trebuie să fie angajaţi să construiască încredere si să încurajeze aderarea la sfaturile de sănătate publică. Abordarea dezinformării si a temerilor în cadrul comunităţii este esenţială pentru a asigura o colaborare eficientă în răspuns.
7. Provocările legate de logistică si securitate necesită, de asemenea, atenţie. Se va asigura consolidarea suportului logistic pentru accesul oportul al echipelor si proviziilor în zonele afectate. Ar trebui elaborate planuri de urgenţă pentru a aborda potenţiala nesiguranţă determinată de grupurile înarmate, securitatea personalului de intervenţie si menţinerea continuităţii în activităţile de răspuns.

Sunt necesare investigaţii suplimentare pentru a clarifica dacă anemia observată în cazurile severe este legată de focar sau de afecţiunile preexistente, cum ar fi malaria. Ipoteza principală a bolilor respiratorii ar trebui să fie validată prin studierea relaţiei sale cu gripa sezonieră si alţi factori potenţiali.

Sursa: WHO-Event Information Site for IHR